Barometrul de opinie publică

Barometrul de opinie publică al Academiei Române realizat de INSCOP Research  

Intenția de vot la alegerile europarlamentare. Cum se raportează românii la referendumul pe tema Justiției

Barometrul de opinie publică al Academiei Române realizat de INSCOP Research în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019 confirmă faptul că PSD și PNL se află într-o luptă strânsă pentru primul loc în clasamentul intenției de vot la alegerile pentru Parlamentul European. Totodată, majoritatea românilor sunt de acord cu decizia președintelui Klaus Iohannis de a convoca un referendum privind situația Justiției, pe 26 mai 2019.
Intenția românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă ”sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă ”sigur voi vota”. 11% dintre respondenți au ales varianta 1, 1,8% varianta 2, 1,9% varianta 3, 3,1% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 4,9% dintre respondenți, în timp ce pentru varianta 6 au optat 4,5% dintre români, pentru varianta 7 au optat 5,9%, iar pentru varianta 8 au optat 9,3%. 11% dintre respondenți au ales varianta 9, în timp ce 39,2% au declarat că vor merge sigur să voteze. 7,2% reprezintă non-răspunsuri. Aceste cifre nu trebuie interpretate neapărat ca prognoze de participare la vot. Datele au fost culese în cea mai mare parte, înainte de debutul campaniei electorale care va avea un rol în mobilizarea electoratului.
La ultimele alegeri europarlamentare (25 mai 2014), nivelul prezenţei la vot în România a fost de 32,4% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale.
Comparativ cu luna martie 2019, se remarcă o creștere semnificativă a procentului celor care au ales opțiunea 10 (”sigur voi vota”) la întrebarea privind prezența la vot, de la 26,9% la 39,2%, pe fondul apropierii scrutinului pentru Parlamentul European și, probabil, a convocării referendumului pe tema Justiției. Datele din luna martie au fost extrase dintr-o cercetare sociologică  anterioară, realizată de INSCOP Research la comanda Fundației Konrad Adenauer.
19,4% dintre cei intervievați declară că nu s-au hotărât cu cine vor vota, 11% declară că nu vor merge la vot, iar 6,5% nu știu sau aleg să nu răspundă la această întrebare.
Dintre românii care își exprimă o opțiune de vot, ceea ce reprezintă 63,1% din eșantion, 27,6% intenționează să voteze cu PNL (față de 26,3% în martie), iar 25,5% cu PSD (față de 26,9% în martie). Urmează Alianța 2020 USR-PLUS cu 16,5% (față de 15,3% în martie 2019), ALDE cu 9,2% (9,3% în martie) și Pro România cu 9,1% (același scor ca în sondajul precedent). UDMR înregistrează o intenție de vot la limita pragului electoral de 4,8% (față de 5% în martie).  Pentru PMP și-au exprimat intenția de vot 3,9% dintre respondenți (față de 4,4% în martie). 1,1%  dintre cei chestionați au ales UNPR, 0,6% PSR, 0,5% PRU, 0,3% PSDI, 0,2% BUN, PRO DEMO 0,2%. Cei doi candidați independenți, Gregoriana Tudoran și George Simion, sunt cotați cu o intenție de vot de 0,3%.
Dacă luăm în considerare doar respondenții care declară că sigur vor merge la vot în ziua alegerilor (cei 39,2% din populație care ale varianta 10 la întebarea privind prezența la vot), constatăm modificări ale procentelor obținute de partidele/alianțele politice măsurate. Astfel 26,4% dintre respondenți declară că ar vota cu PSD, iar 26,1% cu PNL. Urmează Alianța 2020 USR-PLUS cu 20,1%, Pro România cu 8,5%. S-ar situa sub pragul electoral două partide parlamentare: UDMR cu 4% și PMP cu 3,5%. Urmează UNPR cu 1,0%, PRU cu 0,5%, PSDI cu 0,5%, George Simion cu 0,5%, BUN cu 0,2%, PSR cu 0,2%, Gregoriana Tudoran cu 0,2%.
Comparația între intenția de vot a tuturor respondenților care au ales o opțiune, respectiv a celor care au declarat că vor participa sigur la vot (au ales nota 10 la intenția de participare la vot) arată că Alianța 2020 USR-PLUS ar obține semnificativ mai multe voturi (de la 16,5% la 20,1%). PSD câștigă aproximativ un procent, în timp ce PNL înregistrează un ușor regres. Varianția celorlalte partide este limitată.
În analiză trebuie ținut cont de faptul că datele prezentate au fost culese, în mare parte, înaintea campaniei electorale, care, alături de alți factori, ar putea influența substanțial atât prezența la urne, cât și rezultatele finale obținute de partidele politice la alegerile din 26 mai.
În ceea ce privește referendumul, 59% dintre respondenți sunt de acord cu decizia președintelui Klaus Iohannis de a convoca un referendum privind situația Justiției, pe 26 mai 2019, în timp ce 23,8% își exprimă dezaprobarea. Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 17,2%.
Prezentarea grafică a datelor poate fi descărcată accesând linkul: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2019/05/Sondaj-Inscop-Research-Alegeri-europarlamentare-si-referendum.pdf
Mai multe detalii despre cercetare pot fi găsite la: https://www.inscop.ro/13-mai-2019-intentia-de-vot-la-alegerile-europarlamentare-cum-se-raporteaza-romanii-la-referendumul-pe-tema-justitiei/
În perioada următoare, INSCOP Research va da publicității date cu privire la următoarele teme: intenția de vot la alegerile prezidențiale și încrederea în personalități publice, direcția țării și a UE, sursele de îngrijorare ale românilor și încrederea în instituții interne și internaționale, valorile naționale ale românilor, opiniile privind securitatea națională și politica externă. De asemenea vor mai fi făcute publice date cu privire la percepția populației asupra băncilor și a Bisericii, respectiv la consumul cultural.
Barometrul de opinie publică al Academiei Române a fost realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Barometrul de opinie publică al Academiei Române realizat de INSCOP Research
Intenția de vot la alegerile prezidențiale și încrederea în  
personalități publice

Conform Barometrului de opinie publică al Academiei Române realizat de  INSCOP Research în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019, Klaus Iohannis  conduce în preferințele electoratului pentru alegerile prezidențiale.  Șeful statului ocupă prima poziție și în topul încrederii în  personalitățile politice, fiind urmat de Gabriela Firea și Victor Ponta.

Rugați să indice cu cine ar fi înclinați să voteze la alegerile  prezidentiale din acest an, 31,3% dintre cei chestionați îl aleg pe  Klaus Iohannis (PNL), 12,3% pe Calin Popescu Tariceanu (ALDE), 9,8% pe  Liviu Dragnea (PSD), 6,8% pe Dacian Ciolos (USR si PLUS), 4,5% pe  Corina Cretu (Pro Romania), 2,2% pe Kelemen Hunor (UDMR), 1,5% alt  candidat. 20% declară că nu sunt hotarâți, 7,1% că nu vor merge la  vot, iar 4,5%  nu știu sau nu răspund.

Din totalul opțiunilor de vot exprimate,  Klaus Iohannis (PNL)  beneficiază de o intenție de vot de 45,8%, Calin Popescu Tariceanu  (ALDE) de 18,0%, iar Liviu Dragnea (PSD) de 14,3%. Urmează Dacian Ciolos (USR si PLUS) cu 9,9%, Corina Cretu (Pro Romania) cu 6,5%,  Kelemen Hunor (UDMR) cu 3,2%, alt candidat cu 2,2%.

Față de luna martie, se observă o creștere a intenției de vot pentru  Klaus Iohannis (de la 37,5% în martie la 45,8% în aprilie 2019), Calin  Popescu Tariceanu (de la 15,2% în martie  la 18% în aprilie) și Victor  Ponta (de la 7,2% în martie  la 10,4% în aprilie). În schimb,  înregistrează o scădere a intenției de vot Liviu Dragnea (de 17,4% în ianuarie 2019 la 16,8% în martie, respectiv 14,3% în aprilie) și  Dacian Cioloș ( 12,7% în ianuarie la 13,0% în martie, respectiv 9,9%  în aprilie).

Datele comparative din lunile ianuarie și martie sunt  extrase din cercetari sociologice anterioare realizate de INSCOP  Research la comanda Fundatiei Konrad Adenauer.

Rugați să indice cu cine ar fi dispuși să voteze la alegerile prezidentiale din acest an în cazul în care ar avea de ales în turul 2 între Klaus Iohannis și Liviu Dragnea, 41,6% dintre respondenți își  exprimă preferința pentru actualul președinte, 18% pentru liderul PSD,  21,8% declară că nu s-au hotarat, 11,2% că nu vor merge la vot, iar  7,3% nu știu sau nu răspund.

Dăcă eliminăm nehotărâții, pe cei care nu intenționează să mergă la  vot și pe cei care nu știu sau nu răspund, Klaus Iohannis ar beneficia  de o intenție de vot de 69,8%, în timp ce Liviu Dragnea de 30,1%.

În scenariul ipotetic al unei confruntări în turul 2 al alegerilor  prezidențiale între Klaus Iohannis și Călin Popescu Tăriceanu, 38,1%  dintre respondenți își exprimă preferința pentru actualul președinte,  26% pentru liderul ALDE, 19,6% declară că nu s-au hotarat, 9% că nu  vor merge la vot, iar 7,2% nu știu sau nu răspund.

Dăcă eliminăm nehotărâții, pe cei care nu intenționează să mergă la  vot și pe cei care nu știu sau nu răspund, Klaus Iohannis ar beneficia de o intenție de vot de 59,4%, iar Calin Popescu Tariceanu de 40,6%.

În scenariul ipotetic al unei confruntări în turul 2 al alegerilor  prezidențiale între Klaus Iohannis și Dacian Cioloș, 33,7% dintre  respondenți își exprimă preferința pentru actualul președinte, 14,6%  pentru liderul PLUS, 29,8% declară că nu s-au hotarat, 13,7% că nu vor  merge la vot, iar 8,2% nu știu sau nu răspund.

Dăcă eliminăm nehotărâții, pe cei care nu intenționează să mergă la  vot și pe cei care nu știu sau nu răspund, Klaus Iohannis ar beneficia de o intenție de vot de 69,8%, iar Dacian Cioloș de 30,2%.

În scenariul ipotetic al unei confruntări în turul 2 al alegerilor prezidențiale între Klaus Iohannis și Gabriela Firea, 37,4% dintre  respondenți își exprimă preferința pentru actualul președinte, 21%  pentru primarul Capitalei, 22,5% declară că nu s-au hotarat, 10,3% că  nu vor merge la vot, iar 8,8% nu știu sau nu răspund. Raportat la  opțiunile de vot exprimate, Klaus Iohannis ar obține un scor de 64%,  în timp ce Gabriela Firea  36%.

Pe locul întâi în topul încrederii în personalități publice se află  președintele Klaus Iohannis cu un nivel de 41% încredere multă și foarte multă, înregistrând o creștere de peste 3 puncte procentuale,  comparativ cu luna martie a acestui an. Pe locul al doilea în  clasamentul încrederii se situează Gabriela Firea cu 25,2%, în  creștere față de ianuarie 2019 (când era cotată cu 23,9% încredere  multă și foarte multă).  Urmează Mugur Isarescu cu 22,3% și Victor  Ponta cu 22,1%, președintele PRO România fiind în scădere ușuoară față de luna martie a acestui an când înregistra 24,5%. Lista este  continuată de Calin Popescu Tariceanu cu 21,8% (menținându-se la un  nivel similar celui înregistrat în martie) și Dacian Cioloș cu 21,4%  (în ușoară scădere față de sondajul precedent când înregistra 23,2%  încredere multă și foarte multă). Președintele PNL Ludovic Orban  beneficiază de o cotă de încredere cu 17,3%, față de 16,4% în martie
2019. Dan Barna este cotat cu 15% încredere multă și foarte multă, în  creștere constantă din noiembrie anul trecut (când înregistra 7%) până în prezent. Urmează președintele PSD, Liviu Dragnea cu 12,8% (față de 13,2% în martie, respectiv 12,6% în ianuarie) și Traian Băsescu cu 12,4% încredere multă și foarte multă (față de 11,7% în martie, respectiv 10% în ianuarie). Viorica Dăncilă este cotată la  8,7% încredere multă și foarte multă (față de 9,9% în martie, respectiv 9,5 în ianuarie). Ea este urmată de Eugen Tomac cu 6,7%  (față de 7,3% în martie) și Kelemen Hunor cu 4,8% (față de 8,6% în  martie).

Datele comparative din lunile noiembrie, ianuarie și martie  sunt extrase din cercetări sociologice anterioare realizate de Inscop Research la comanda Fundatiei Konrad Adenauer.

Prezentarea grafică a datelor poate fi descărcată accesând linkul:
https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2019/05/2.-Sondaj-INSCOP-Research-Algeri-prezidentiale_incredere-personalitati-mai-2019.pdf
Mai multe detalii despre cercetare pot fi găsite la:
https://www.inscop.ro/14-mai-2019-intentia-de-vot-la-alegerile-prezidentiale-si-increderea-in-personalitati-publice/

În perioada următoare vor fi date publicității date cu privire la  următoarele teme: direcția țării și a UE, sursele de îngrijorare ale  românilor și încrederea în instituții interne și nternaționale,  valorile naționale ale românilor, opiniile privind securitatea națională și politica externă. De asemenea vor mai fi date publicității date privind percepția populației asupra băncilor și
Bisericii, respectiv consumul cultural.

Barometrul de opinie publică al Academiei Române a fost realizat de  INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul  eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de  încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București.  Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Descarca prezentarea grafica a sondajului