BISTRIȚA – ZECE CLĂDIRI EMBLEMATICE ÎN 100 DE ARTICOLE PENTRU 100 DE ANI
Sala „Gavril Scridon” a Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud a găzduit luni, 15 aprilie, lansarea publicației „Bistrița, zece clădiri emblematice în 100 de articole pentru 100 de ani”, realizată de un grup de elevi de la Colegiul Național „Andrei Mureșanu” din Bistrița. Cele zece obiective selectate pentru a fi prezentate sunt Biblioteca Județeană „George Coșbuc”, Biserica Evanghelică, Palatul Culturii, Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, Colegiul Național „Liviu Rebreanu”, Liceul de Arte „Corneliu Baba”, Complexul Muzeal Județean, Primăria Municipiului Bistrița (fostul Hotel Central), Sinagoga și Centrul Comunitar pentru Tineret. Istoria lor a fost „cercetată” de reporterii de liceu Daniel Flore, Bocskai Eliza-Blanka, Anca Dodu, Andrada Vălean, Andreea Bora, Ioana Boca-Cilian, Amalia Rus, Sharon Crețu și Mihaela-Maria Vlad, sub coordonarea prof. Aurelia Hîruța și Nicoleta Butuza. Ștefan Petria (aranjare în pagină), Denisa Moldovan (grafică, împreună cu Andreea Bora și Maria-Mihaela Vlad) au întregit echipa care a dat naștere acestei publicații, o adevărată carte de artă și istorie, scoasă la lumină de Transilvania Print Bistrița.
Manifestarea din Sala Gavril Scridon a fost moderată de prof. Aurelia Hîruța, care a început lecturând poezia lui Nichita Stănescu, „Adolescenți pe mare”, la care a raportat activitatea creatoare a elevilor săi. „Cea mai mare valoare națională sunt tinerii și acești tineri sunt singurii dintre noi care, parafrazându-l pe Nichita Stănescu, învață mersul pe valuri în picioare. Dovadă stau performanțele pe care aceștia le strâng și promițătoarele intuiții pe care le au la pieptul lor și uneori le spun, alteori le duc cu ei mai departe. Este și cazul echipei de reporteri de liceu, elevi ai CNAM, autorii publicației lansată astăzi”, a spus prof. Aurelia Hîruța.
Prof. Nicoleta Butuza a dezvăluit că proiectul a fost dus la bun sfârșit, deși au fost întâmpinate dificultăți în finanțarea sa, și că până la urmă au fost găsite resursele necesare. „Am învățat că noi, școlarii, trebuie să mergem cu încredere către mediul de afaceri și aceasta a fost lecția cea mai mare pentru mine. Oamenii sunt deschiși. Dar ei nu știu de ce avem noi nevoie. Deci, cereți și cu siguranță veți obține!”.
Biblioteca Județeană „George Coșbuc” a sprijinit realizarea publicației „Bistrița, zece clădiri emblematice în 100 de articole pentru 100 de ani”. Ioan Pintea, directorul instituției, le-a mulțumit elevilor pentru că frecventează și iubesc biblioteca. „Noi suntem foarte mândri că ne-ați acceptat ca parteneri. Este o foarte mare reușită ceea ce ați făcut și, după părerea mea, publicația aceasta este una de vârf în ceea ce privește reprezentarea, cu fidelitate și cu emoție, a acestor clădiri din municipiul nostru. Este o lucrare foarte bine articulată, foarte bine gândită, cu descrieri, cu interviuri, cu istoricul clădirilor, cu ceea ce vorbesc despre activitățile ce se defășoară în aceste clădiri oamenii orașului, comunitatea și este foarte important acest lucru! Cred că oricine vine în Bistrița, străin sau mai puțin străin, ar trebui să parcurgă această publicație”, le-a spus Ioan Pintea reporterilor de liceu și îndrumătorilor lor. El i-a invitat pe tinerii reporteri să se alăture echipei bibliotecii județene care se deplasează în județ cu bibliobuzul, să colaboreze la realizarea publicației Ipostaze, ca și la alte proiecte.
Dezvelirea plăcii comemorative Emil Rebreanu la Maieru. Lansare de carte și conferință
Muzeul „Cuibul visurilor” din Maieru a găzduit marți, 16 aprilie un amplu eveniment dedicat lui Emil Rebreanu, prototipul eroului Apostol Bologa, din romanul „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu. Mai întâi a fost dezvelită placa comemorativă Emil Rebreanu, amplasată pe fațada muzeului, realizată cu sprijinul Primăriei Maieru. „După ce Maierul a dat țării o serie de scriitori – Liviu Rebreanu, Iustin Ilieș, astăzi comuna Maieru redă județului și țării un erou, pe Emil Rebreanu, care s-a jertfit pentru frații lui români. Când a văzut că trebuie să lupte împotriva aceluiași neam, împotriva românilor lui dragi, a dezertat din armata austro-ungară, cu riscul de a fi prins și executat, așa cum s-a și întâmplat. Mă bucur mult și pentru această placă comemorativă, amplasată pe Muzeul Cuibul visurilor”, a declarat în fața celor prezenți Vasile Borș, primarul comunei Maieru.
Moderatorul întâlnirii a fost Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene George Coșbuc Bistrița-Năsăud. „Biblioteca Județeană a fost onorată să sprijine apariția ediției a II-a a cărții lui Ioan Lăpușneanu <<Emil Rebreanu – eroul de la Ghimeș-Făget >>, pentru că ea ni-l prezintă pe acest erou al neamului românesc într-un mod, aș spune, exhaustiv, complet. Cartea este extrem de bine documentată și adună în ea, practic tot ceea ce este legat de viața și jertfa lui Emil Rebreanu, lucruri care nu pot fi uitate, lucruri care trebuie cunoscute foarte bine!”. Ioan Pintea a citat în fața celor prezenți în Muzeul „Cuibul visurilor” fragmente din scrisorile trimise de Emil Rebreanu familiei sale și fratelui său, Liviu, dar și fragmente din mărturiile unor martori ai dramaticei sale execuții, după ce sublocotenentul Emil Rebreanu a fost capturat în timp ce vroia să treacă de partea românilor și a fost judecat sumar și spânzurat la Ghimeș – Făget.
O amplă și extrem de consistentă conferință despre situația românilor transilvăneni în Primul Război Mondial a susținut conf. univ. dr. Ion Cârja, de la Facultatea de Istorie si filozofie a UBB Cluj-Napoca. „Momentul 14 mai 1917, când Emil Rebreanu este executat în urma deciziei Curții Marțiale a Brigăzii de Honvezi în care fusese înrolat, este un caz cu final tragic de prăbușire a simpatiei, a credinței românilor în bunătatea împăratului. Un caz cu final tragic de prăbușire a loialismului dinastic sau a patriotismului românilor din Imperiul Austro-Ungar față de împăratul de la Viena. Acest loialism dinastic este o temă care în istoriografia românească a început să fie dezvoltată după 1990 și lămurește multe lucruri”, și-a deschis profesorul clujean conferința, în care a explicat cum s-a ajuns ca în a doua parte a războiului, românii transilvăneni înrolați în armata cezaro-crăiască să ajungă să dezerteze în masă, pe toate fronturile unde luptau, fenomen declanșat și de intrarea Regatului României în război.
Moderatorul întâlnirii, Ioan Pintea a ținut să mulțumească familiei scriitorului Ioan Lăpușneanu pentru implicarea în proiectul reeditării cărții „Emil Rebreanu – eroul de la Ghimeș-Făget”. La eveniment a fost prezentă și Ioana Lăpușneanu, fiica scriitorului Ioan Lăpușneanu. „Aceasta este o zi a cărții, o zi a credinței, o zi a istoriei” a punctat ea. Au vorbit despre semnificația reeditării acestei cărți și scriitorii măiereni Icu Crăciun și Iacob Naroși, la rândul lor autori ai unor studii dedicate familiei și operei lui Liviu Rebreanu, căruia i-a fost dedicată înființarea Muzeului „Cuibul visurilor” din Maieru. La final, cei prezenți au urmărit un scurt documentar video realizat la Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, dedicat lui Emil Rebreanu și scriitorului Ioan Lăpușneanu, autorul cărții „Emil Rebreanu – eroul de la Ghimeș-Făget”. În documentar au fost înserate și imagini de la comemorarea lui Emil Rebreanu, organizată în cursul anului 2017 de Biblioteca Județeană „George Coșbuc” la Ghimeș-Făget, la mormântul acestuia.
Eugen Lovinescu – 100 de ani de la lansarea Revistei Sburătorul
www.bjbn.ro