”Lumea după dinozauri”

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Secţia de Ştiinţele Naturii, în parteneriat cu S.C. ICPE Bistriţa S.A., Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca – Laboratorul de Paleotheriologie, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, Extensia Universitară Bistriţa și Asociația Cluster Eco-inovativ pentru un Mediu Sustenabil – CLEMS, organizează în data de 1 octombrie 2021, începând cu ora 10, conferința cu titlul ,,LUMEA DUPĂ DINOZAURI: ÎNCEPUTURILE”, susținută de Prof.Univ.Dr.Ing. Vlad Codrea, care se va desfășura on-line, pe platforma ZOOM.

Finalul îndelungatei ere mezozoice (252-66 Ma) a fost marcat prin evenimente cu efecte brutale asupra lumii vii, înțelegând aici atât domeniul marin, cât și cel continental. Evenimentele geologice la care facem referire sunt asociate unui presupus impact al planetei noastre cu un corp cosmic, probabil un asteroid. Cert este că în rocile de geneză marină având vârste mai recente de 66 Ma nu mai întâlnim o serie de viețuitoare precum marile reptile marine (mozazauri, anumite țestoase de talie mare etc.) ori nevertebrate cum au fost amoniții și belemniții. Mediile continentale au fost și mai intens afectate de schimbări, iar principalii actori care au părăsit scena vieții au fost fără îndoială dinozaurii (nu în zadar era mezozoică a fost denumită și ”era dinozaurilor”…), însă o dată cu ei au dispărut și alte viețuitoare precum reptilele zburătoare (pterozaurii), anumite țestoase ori crocodili, pentru a puncta doar câteva exemple.

Într-un astfel de decor sărăcit în participanți, după toate aceste dispariții, trebuie să ne gândim la o reînnoire a cortegiului viețuitoarelor supraviețuitoare care au aflat ecosisteme având multe dintre nișele ecologice eliberate practic de vechii actori. Consecințele nu s-au lăsat așteptate, următoarea eră – Cenozoic – fiind denumită ”era mamiferelor”. Mamiferele au demonstrat în acele condiții un grad de adaptabilitate remarcabil, ocupând într-un timp extrem de scurt toate mediile de viață: continental, acvatic, aerian. S-a petrecut o primă masivă radiație a mamiferelor, cu efecte adaptative impresionante. În consecință, în prima perioadă a erei în discuție – Paleogenul -, ele s-au diversificat sub aspect sistematic, apărând ordine noi, cu luxurianță de specii. În lume, dovezile sunt numeroase și ne dezvăluie procese extrem de interesante sub aspectul modificărilor morfologiilor, fără îndoială consecințe ale unor comportamente care trebuiau să răspundă noilor provocări ambientale. Dovezi asupra începuturilor vieții continentale post-mezozoice sunt mai rare în țara noastră, însă la acest capitol se cuvin amintite fosilele extrem de valoroase descoperite în Sălaj, în perimetrul grădinii botanice de la Jibou (ca. 55 Ma).

Deosebit de interesante sunt apoi procesele de migrație din Paleogen, precum cele petrecute în jurul limitei Eocen/Oligocen, cu intruziuni masive dinspre Asia spre Europa (evenimente cunoscute sub denumirea de ”Grande Coupure”). Faunele autohtone au fost practic decimate de concurența noilor sosiți, excelente studii de caz pentru cei interesați de paleobiologie, dar și de studiul lumii vii actuale.

Desigur, dinozaurii au fascinat publicul larg îndeosebi grație mesajelor mediatice și îndeosebi filmelor lui Steven Spielberg. Așadar, să dăm Cezarului ce e al Cezarului! Ceea ce a urmat, rămâne însă pe departe și pe nedrept mult mai puțin cunoscut celor neinițiați în știința studierii organismelor din vechimile timpurilor, paleontologia. Este timpul să sfâșiem acest văl al prea puținei, precarei cunoașteri!  

Cercet.Șt.IIIDr.Ing. Marius Horga

Prof.Univ.Dr.Ing. Vlad Codrea